Cum au fost inventati papucii?

Moda, obiceiuri, evenimente sociale si industrie – odata ce pasiti in istoria papucului, veti descoperi numeroase informatii interesante. Stiai ca ceea ce cunosti acum sub numele de papuci dama sau papuci pentru barbati, are o istorie indelungata?

Ce este un papuc? Pana la sfarsitul secolului al XIX-lea, termenul putea fi folosit pentru a descrie orice pantof de interior care aluneca pe picior, inclusiv papucii de bal (ganditi-va la incaltarile sticloase ale Cenusaresei), papucii de baie, papucii de dormitor si papucii pentru ceaiul de dupa-amiaza. In zilele noastre, folosim cuvantul pentru a desemna incaltaminte care se poarta foarte mult in casa. Oricare ar fi definitia, istoria sa este captivanta.

In curtile chinezesti papucii erau purtati inca din anul 4700 i.Hr. Erau facuti din bumbac sau din papura tesuta, aveau captuseli de piele si erau impodobiti cu simboluri ale puterii, cum ar fi dragonii. Mocasinii nativi americani erau, de asemenea, foarte decorativi. Pictati manual pentru a infatisa scene din natura si impodobiti cu margele si franjuri, senzatia lor moale si sigura i-a facut potriviti pentru asimilarea in interior.

Oamenii inuiti si aleuti isi faceau pantofi din piele afumata de iepure pentru a-si proteja picioarele de pamantul inghetat din casele lor. Domnul victorian  avea nevoie de o pereche de „pantofi de casa” pentru a pastra praful si pietrisul afara – mult mai bine decat sa-si strice covorul scump si podeaua frumos lustruita, asa ca au aparut mai multe modele de papuci barbati.

Papucii brodati le-au oferit doamnelor victoriane (de pe ambele maluri ale Atlanticului) ocazia de a-si arata abilitatile de cusut. Reviste precum Godey’s Lady’s Book si Peterson’s Magazine contineau modele astfel incat cele mai recente trenduri sa poata fi recreate in casa; un cadou perfect pentru o persoana draga si o modalitate ideala de a ademeni un barbat cu ochi pentru broderie.

Aparitia unei industrie de papuci a crescut de la podeaua depozitului industriei de pasla din nord-estul Angliei. Muncitorii isi faceau incaltaminte din resturile ramase, iar din aceasta samanta au crescut afacerile lui John William Rothwell, Samuel McLerie si alti comercianti cu amanuntul la sfarsitul anilor 1800. Desi aparitia incalzirii si coborarea in dezinvoltura de zi cu zi ar fi dus la scaderea vanzarilor de papuci incepand cu anii 1950, acest lucru nu ii face mai putin interesanti sau confortabili!

Pantoful de casa pentru barbati, care a castigat popularitate in anii 1840, se spune ca a fost proiectat de insusi Printul Albert. Papucul Albert are un vamp extins (partea superioara), captuseala matlasata si talpa din piele. Conceput initial pentru barbatii victorieni care gazduiesc petreceri si pentru a fi combinat cu o jacheta de fumat asortata, acest design de baza a fost mai tarziu sinonim cu marii creatori de la Hollywood, cum ar fi Clarke Gable. De la Robert Kennedy la Kanye West, a continuat sa fie o semnatura a stilului elegant.

Papucii au fost folositi atat ca simbol al libertatii, cat si al opresiunii. Pentru Rita de Acosta Lydig, care a primit una din cele mai mari mosteniri de divort, in 1900, papucii ei Pietro Yanturni, din brocart auriu si tesatura de matase argintie, au fost un semn de opulenta. Papucii purtati de membrii haremului unui sultan reprezentau ceva cu totul diferit. Natura lor fragila a facut imposibila evadarea pe orice teren accidentat, dar i-a facut incaltaminte ideala pentru covoarele luxoase ale stapanilor lor.

 

Papucii purtati istoric de Papa au fost o afacere complicata. Rosu aprins, pentru a reprezenta sangele martirilor si picioarele insangerate ale lui Hristos in ultimele sale momente, au fost realizati manual din matase sau satin si decorati cu fir de aur. O cruce de aur impodobita cu rubine a completat spectacolul ornamentat. Papa purta acesti papuci in interiorul resedintelor sale, mai degraba decat pantofii rosii de piele pe care ii purta afara si era obiceiul ca orice pelerin care avea o audienta la Papa trebuia sa ingenuncheze si sa-i sarute unul dintre papucii.